Polos

Desi vazusem reteta pe mai multe pagini nemtesti, m-am hotarat sa le fac, doar dupa ce le-au facut fetele de pe arta culinara, si dupa ce am citit toate variantele si comentariile fetelor de pe forum. Au iesit bune de tot, atat cu crema de portocale, cat si cu crema de ciocolata alba.
Reteta de pe forumul arta culinara.

- 250 g unt moale la temperatura camerei

- 140 g zahar praf

- 25 g cacao

- o lingura zahar vanilat, sau un pliculet

- putina sare

- doa oua medii

- 200 g faina

pentru crema de ciocolata alba

- 300 g ciocolata alba

- 200 ml frisca

pentru crema de portocale, reteta pusa de Maya

- 200 ml suc de portocale

- 1,5 lingura amidon

- 200 g zahar pudra, eu am pus dupa gust

- 100 g unt moale

- coaja de portocale razuita fin, eu nu am pus

Pentru aluatul de fursecuri se bate untul cu aharul praf, vanilia si sarea, pana devine spuma. Se adauga pe rand ouale, apoi faina amestecata cu cacaoa. Se pune aluatul in posh si se fac gramajoare rotunde pe hartia de copt, in tava. Se baga la cuptor si se lasa pana se incheaga.
Pentru crema de ciocolata se infierbanta frisca si se topeste in ea ciocolata alba. Nu se lasa sub nicio forma sa fiarba frisca. Eventual dupa ce s-a pus si ciocolata, daca nu s-a topit de tot, se mai pune putin pe foc mic, mic, pana se topeste bine de tot. Se lasa la rece pana a doua zi cand se bate cu mixerul,  apoi se umplu fursecurile. Pentru cantitatea de fursecuri care mi-a iesit, crema a fost cam multa, data viitoare reduc putin cantitatile.
Pentru crema de portocale se dizolva amidonul si zaharul in sucul de portocale si se pune pe foc, pana se incheaga. Se lasa la racit, apoi se amesteca cu untul moale.

Craciun binecuvantat va doresc!

Fie ca bucuria Craciunului si veselia noului an sa va insoteasca toata viata! Sarbatori fericite!

Paine umpluta cu sunca, oua si salata

De fapt in formula as de unde am luat reteta, ii zicea placinta, dar cum pentru mine placinta inseamna altceva, i-am zis paine umpluta. Si daca tot a venit vorba de placinte nu pot sa nu va povestesc ce teapa am luat eu, cand stateam la Iasi. Una din verisoarele Miculinului s-a stabilit acum j de ani la Roman iar noi normal ca mai mergeam in weeknduri la ea. Intr-o sambata ne cheama ca face placinte.De abia asteptam sa ajungem, nu mai mancasem placinte ca la noi, demult.Adica  din aluat dospit, subtiri, umplute cu branza sarata, cartofi, varza etc,coapte in  tigaie, cu putin ulei. Ne punem noi la masa, ea aduce ciorba, apoi felul doi, placintele din parti. Ce naiba da cand ne da placintele, la desert ? Ei da, chiar la desert. Pentru ca ei spun placinte la ceea ce noi spunem branzoiace. Si teapa. De altfel ea face cele mai bune branzoaice care le-am mancat vreodata, doar ca noi atunci aveam pofta de placinte, si eram setati pe placinte. Dar vorba aia, astea sa fie cele mai mari tepe, si am sa zic mersi.
Si acum reteta:

- 400 g aluat de paine, eu l-am facut ca aici marind cantitatile

- 6 oua + un galbenus, eu am pus doar 4 + galbenusul pentru uns deasupra

- 250 g sunca Praga, eu am pus cam 150 g

- cam doua salate verzi, eu am pus una

- 150 g cascaval, eu am pus 100 g

- condimente pentru omleta, sare, piper, patrunjel uscat, cozi de ceapa verde
Ouale se bat intr-un bol, se condimenteaza si se fac doua omlete, punand cozile de ceapa verde la calit in putin ulei, apoi turnand amestecul de ou. Se scot din tigaie si se pun pe hartie absobanta. Salata verde se spala, se usca, se taie fasii si se amesteca cu cascavalul ras pe razatoarea mare. Pentru a monta painea umpluta se imparte aluatul in doua parti, una mai mare , una mai mica. Din bucata mai mare se intinde o foaie cu care se imbraca frundul si marginile unei forme de tort cu baza detasabila. Se pune un rand de sunca, apoi salata cu cascaval, omleta, salata din nou, omleta, salata si din nou sunca. Se acopera cu alta foaie de aluat, se face o gaura in mijloc, se unge cu galbenus batut cu putin lapte si se baga la cuptor, pana se aureste.
La noi intra in categoria to die for, cu siguranta. Nu mi-as fi imaginat ca salata poate fi asa de buna dupa ce vine la cuptor. Cu toate ca supa de salata mancam des.

prima foaie de aluat

apoi un rand de sunca

salata

omleta

si se repeta, se acopera apoi cu aluat si se face gaura

iar asta e painea dupa ce s-a copt

 o felie

Chec cu lapte condensat si cacao

Pentru cineva care nu e mare fan checuri, fac destul de multe. Merg repede si sunt destul de apreciate. Eu raman la ideea mea, si anume - checul e o prajitura din paine - dar daca cei din jurul meu il apreciaza, am sa-l fac in continuare. Acum vorbind serios, unele sunt mai putin painoase decat altele. La asta mi-a placut aroma data de laptele condesat in combinatie cu cacaoa. Data viitoare pun in toata cantitatea cacao.
Reteta de pe acest blog.

- 300 g faina

- 1/4 lingurita bicarbonat de sodiu

- 1/2 lingurita praf de copt

- 1/2 lingurita sare

- 1 lingura zahar vanilat, am pus eu

- 120 g zahar, eu am pus 100 g si a fost super ok

- 120 ml lapte condensat, dezavantajul e ca n-ai ce face cu restul de conserva, eu am folosit-o la cafea

- 90 ml lapte, eu am pus cam 110 ml

- 1 ou batut

- 90 g unt topit

- 1 lingura cacao

Se amesteca faina, sarea, praful de copt, bicarbonatul, zaharul si zaharul vanilat. Se adauga oul batut, laptele, laptele condensat si untul topit. Se amesteca pana se omogenizeaza. Nu se insista cu amestecatul. Se toarna in tava 2/3 din aluat. In restul se pune cacaoa si se toarna peste aluatul alb. se marmoreaza si se baga la cuptor, la foc mediu, pana trece testul scobitorii.

aici checul gata

iar aici feliile

nu-s foarte marmorate, dar la gust e bun

Mars cookies

Tare vroiam sa incerc o reteta de cookies, si acum i-am venit de hac. O sa mai urmeze si altele, acum ca am vazut cat sunt de bune. Eu am luat reteta de pe un site german, nu american, da- s foarte multumita de reteta. Acolo erau facute cu snickers, dar pentru ca eu nu ma dau in vant dupa snickers le-am facut cu mars.

Ceea ce  mi se pare foarte important la prajiturelele astea, e timpul de coaere. Ca de altfel la orice prajitura cu ciocolata in ea. Din trei tavi, doar una am reusit s-o fac cum trebuie. Prima am lasat-o prea mult, a doua a iesit super faina, iar ultima s-a copt un pic prea mult, dar aici am o scuza, hraneam copilul. Nu-s foarte rele nici daca se coc mai mult, dar daca se coc doar pana se incheaga, ies perfecte. Nu pot sa spun timpi, sau temperaturi pentru ca am un aragaza mai vechiut, dar pot sa spun ca verificandu-le din 10 in 10 minute se lasa doar pana cand se incheaga. Nu trebuie sa fie foarte ferme la atingere, doar cat sa fie inchegate.Oricum asta doar dupa o experienta poate sa-si dea seama fiecare.

Reteta de aici.

- 150 g ciocolata amaruie

- 200 g batoane mini de ciocolata,, eu am folosit normale, mars

- 125 g unt moale

- 175 g zahar, eu am pus 150 si au fost suficient de dulci

- 1 pachetel zahar vanilat, eu am pus cam o lingura rasa

- putina sare

- un ou

- 200 g faina

- 1 lingurita praf de copt

- 1 lingura cacao

Se topeste ciocolata pe baie de abur si se lasa sa se raceasca usor. Batoanele de ciocolata se toaca marunt.

Untul moale se bate cu zaharul, zaharul vanilat si sarea pana se topeste zaharul. Faina se omogenizeza cu praful de copt si cu cacaoa si se adauga la unt. Se adauga si ciocolata topita, si cam 2/3 din batoanele tocate. Se amesteca, apoi se ia cu lingura si se pun gramajoare pe hartia de copt cu destul spatiu intre ele. Pe fiecare prajitura se mai pun cateva cubulete din batoanele tocate si se baga in cuptorul incins, dar la foc mijlociu spre mic. Se tot verifica si cand sunt cat de cat inchegate, se scot. In felul asta vor ramane umede si "cauciucoase".

cam astea sunt ele, iar la noi intr in categoria to die for

 

Prajitura cu mere ca-n Tessin

Tessin sau Ticino in limba italiana, si Tesin in lombarda, e un canton din Elvetia, la granita cu Italia. Numele vine de la raul Ticino un rau care curge in Italia si Elvetia. Aceasta prajitura este specifica acestei zone, si dupa ce am incercat-o pot sa spun ca se mananca praituri foarte bune in zona.
Reteta din revista germana Lecker.

pentru o forma de fi 26 cm

- 6-7 mere acrisoare

- 125 g unt moale la temperatura camerei

- 125 g zahar, eu am pus cam 100 g

- 2 plicuelete zahar vanilat

- putina sare

- 5 oua medii

- 200 g faina

- 3 ingurite praf de copt

- 200 g smantana pentru frisca

- 5-6 linguri miere fluida

- zahar pudra pentru ornat

optional gem acrisor pentru servit, asa cum imi place mie

Se bate untul moale ccu zaharul, un pliculet de zahar vanilat si sarea pana se topeste zaharul. Eu am zahar vanilat facut de mine si consider o lingura rasa echivalentul unui pliculet. Se adauga apoi pe rand doua oua si se bate bine dupa fiecare ou adaugat. Faina se omogenizeaza cu praful de copt si se adauga si ea in amestecul de unt. Aluatul se pune in tava unsa cu unt si tapetata cu faina, si se niveleaza.Merele se curata de coaja si se casuta samburilor si se taie in doua. Eu le-am taiat in patru. Partea bombata a merelor se cresteaza cu cutitul ( pentru a se face mai bine merele la cuptor ) si se incrusteaza in aluat cu partea bombata in sus. Se baga la cuptor pentru cam 20 min la foc mediu. Intre timp se despart cele trei oua ramase. Galbenusurile se freaca cu mierea, cu zaharul vanilat ramas si cu frisca lichida. Albusurile se bat spuma tare si se adauga in reprize la acest amestec. Se scoate prajitura din cuptor si se toarna acest amestec. Se mai coace aproximativ 30 min. Daca partea de sus se maroneste prea tare, se acopera cu hartie de copt. si se coace pana trece testul scobitorii.
Observatia mea este ca dupa mine ar fi foarte buna si cu smantana putin acrisoara, in loc de frisca, desi gustul de la frisca naturala a fost super, super bun.

nu am poze pas cu pas dar e usor de facut, asa arata prajitura gata

iar aici o felie

Umm Ali

Inainte de a incepe sa scriu despre acest desert, am sa va povestesc cat de tare m-a emotionat duminica o studenta. Stateam pe o banca la soare cu caruciorul, Matei dormea. Fata venea spre camine si tara dupa ea un geamantan destul de mare. Cand am vazut-o ca vine, primul meu gand a fost ca se trezeste Matei, dar nu mai aveam unde sa ma refugiez, asa ca asta e. Cred ca ar fi fost super interesant sa-mi filmeze cineva fata, cand am vazut ca ea plina de bunsimt, si-a luat geamantanul in mana sa nu faca galagie. I-am multumit, dar mi s-a parut prea  putin, fata de gestul ei. Si spun asta cu atat mai mult, cu cat in cele,  hai sa nu zic noua ca nu se vede de la inceput, dar in patru luni de sarcina o singura data un tanar m-a lasat in fata lui la rand. Ba mai mult la Ikea, unde este casa pentru gravide, am stat frumos la coada fara ca cineva sa fi schitat macar un gest. Poate ca pentru multi sunt copilarii, sau nimicuri aceste gesturi. Pentru mine insa  sunt foarte importante  si pot sa ma binedispuna sau prostdispuna pentru o intreaga zi.
Sia cum sa revenim la oile noastre. Asa cum in Italia, am mancat la desert cam doar panna cota, in Portugalia doar pasteis de nata, intr-una din tarile arabe in care am fost, am bagat la greu Umm ali, adica o budinca egipteana de paine. Ea nu se face cu paine acum ci cu foi filo, dar in lipsa se pot inlocui cu foietaj.
 Reteta este dupa John Wood Chef la restaurantul hotelului Burj al Arab. Este un desert egiptean, dar care se face in toate tarile arabe. Daca intrebati de ce se cheama asa ( mama lui Ali ) raspunsurile vor fi, in fiecare tara, altele.
Aici pe situl de unde am luat eu reteta doua dintre povesti.
In timpul mamelucilor in palatul  din Cairo era o bucatareasa foarte economa, pe care o chema Umm Ali ( mama lui Ali ) dupa numele primului nascut. In loc sa arunce resturile de la mesele regale, le strangea pentru familia ei. In timpul unui asediu, cand mancarea era pe terminate, a fost nevoita sa improvizeze. Sultanului ii era foame iar ea a luat resturile de paine, lapte, migdale si stafide si a improvizat. Sultanului i-a placut atat de tare incat in fiecare dimineata si seara a cerut doar Umm Ali.
Pe scurt a doua poveste spune ca Umm Ali avea o casnicie fericita  si lunga cu sotul ei, cand brusc acesta s-a indragostit de o dansatoare. Vroia s-o paraseasca pe Umm Ali, dar aceasta l-a rugat ca inainte sa plece, s-o lase sa-i gateasca ceva nou. I-a facut aceasta budinca, omul a fost incantat si a spus, " asa ceva poti doar tu Umm Ali, sa faci". A uitat de dansatoare si a ramas cu fami;ia lui.

Reteta o pun ca pe site, dar eu am facut dupa ochi si gust.

- 400 g foietaj, eu am folosit mult mai putin

- 500 g lapte

- 4 linguri zahar, eu dupa gust

- 4 linguri fistic taiat marunt, eu am pus cam 100 g

- 4 linguri migdale taiate marunt, eu am pus cam 150 g

- 4 linguri stafide, eu cam doua linguri

- 4 linguri cocos ras, eu cam doua linguri

- 4 linguri scortisoara macinata, eu ma pus mult, mult mai putin

- 125 g frisca, eu am pus 200 g frisca naturala

Dupa cum vedeti eu am folosit cantitate mult mai mica decat in reteta. Probabil intr-o tava mai mare merge toata cantitatea, desi e cam multa. Bine in retet scrie ca se fac cam trei straturi dar vasutele mele sunt mai joase si am pus doar un strat.
Se coace foietajul taiat patratele. Data viitoare il tai si mai mic. Se macina fisticul si migdalele cat de marunt vreti. In vasul pregatit, eu am folosit forme mici, se pune un rand de aluat, apoi amestec de migdale si fistic, stafide, cocos si scortisoara. Laptele se incalzeste cu zahar si se toarna peste ele. Se bate frisca cu zahar dupa gust si se pune deasupra. Se orneaza cu stafide si amestec de migdale si fistic. Eu am presarat deasupra si putin zahar brun. Se baga la cuptor, sub gril pentru 10 minute.

aluatul in forme

migdalele si fisticul

stafidele, cocosul si scortisoara

turnat si laptele, data viitoare pun putin mai mult

frisca si din nou migdale cu fistic, zahar brun

si dupa ce a stat la cuptor

 " sectiune "