Umm Ali

Inainte de a incepe sa scriu despre acest desert, am sa va povestesc cat de tare m-a emotionat duminica o studenta. Stateam pe o banca la soare cu caruciorul, Matei dormea. Fata venea spre camine si tara dupa ea un geamantan destul de mare. Cand am vazut-o ca vine, primul meu gand a fost ca se trezeste Matei, dar nu mai aveam unde sa ma refugiez, asa ca asta e. Cred ca ar fi fost super interesant sa-mi filmeze cineva fata, cand am vazut ca ea plina de bunsimt, si-a luat geamantanul in mana sa nu faca galagie. I-am multumit, dar mi s-a parut prea  putin, fata de gestul ei. Si spun asta cu atat mai mult, cu cat in cele,  hai sa nu zic noua ca nu se vede de la inceput, dar in patru luni de sarcina o singura data un tanar m-a lasat in fata lui la rand. Ba mai mult la Ikea, unde este casa pentru gravide, am stat frumos la coada fara ca cineva sa fi schitat macar un gest. Poate ca pentru multi sunt copilarii, sau nimicuri aceste gesturi. Pentru mine insa  sunt foarte importante  si pot sa ma binedispuna sau prostdispuna pentru o intreaga zi.
Sia cum sa revenim la oile noastre. Asa cum in Italia, am mancat la desert cam doar panna cota, in Portugalia doar pasteis de nata, intr-una din tarile arabe in care am fost, am bagat la greu Umm ali, adica o budinca egipteana de paine. Ea nu se face cu paine acum ci cu foi filo, dar in lipsa se pot inlocui cu foietaj.
 Reteta este dupa John Wood Chef la restaurantul hotelului Burj al Arab. Este un desert egiptean, dar care se face in toate tarile arabe. Daca intrebati de ce se cheama asa ( mama lui Ali ) raspunsurile vor fi, in fiecare tara, altele.
Aici pe situl de unde am luat eu reteta doua dintre povesti.
In timpul mamelucilor in palatul  din Cairo era o bucatareasa foarte economa, pe care o chema Umm Ali ( mama lui Ali ) dupa numele primului nascut. In loc sa arunce resturile de la mesele regale, le strangea pentru familia ei. In timpul unui asediu, cand mancarea era pe terminate, a fost nevoita sa improvizeze. Sultanului ii era foame iar ea a luat resturile de paine, lapte, migdale si stafide si a improvizat. Sultanului i-a placut atat de tare incat in fiecare dimineata si seara a cerut doar Umm Ali.
Pe scurt a doua poveste spune ca Umm Ali avea o casnicie fericita  si lunga cu sotul ei, cand brusc acesta s-a indragostit de o dansatoare. Vroia s-o paraseasca pe Umm Ali, dar aceasta l-a rugat ca inainte sa plece, s-o lase sa-i gateasca ceva nou. I-a facut aceasta budinca, omul a fost incantat si a spus, " asa ceva poti doar tu Umm Ali, sa faci". A uitat de dansatoare si a ramas cu fami;ia lui.

Reteta o pun ca pe site, dar eu am facut dupa ochi si gust.

- 400 g foietaj, eu am folosit mult mai putin

- 500 g lapte

- 4 linguri zahar, eu dupa gust

- 4 linguri fistic taiat marunt, eu am pus cam 100 g

- 4 linguri migdale taiate marunt, eu am pus cam 150 g

- 4 linguri stafide, eu cam doua linguri

- 4 linguri cocos ras, eu cam doua linguri

- 4 linguri scortisoara macinata, eu ma pus mult, mult mai putin

- 125 g frisca, eu am pus 200 g frisca naturala

Dupa cum vedeti eu am folosit cantitate mult mai mica decat in reteta. Probabil intr-o tava mai mare merge toata cantitatea, desi e cam multa. Bine in retet scrie ca se fac cam trei straturi dar vasutele mele sunt mai joase si am pus doar un strat.
Se coace foietajul taiat patratele. Data viitoare il tai si mai mic. Se macina fisticul si migdalele cat de marunt vreti. In vasul pregatit, eu am folosit forme mici, se pune un rand de aluat, apoi amestec de migdale si fistic, stafide, cocos si scortisoara. Laptele se incalzeste cu zahar si se toarna peste ele. Se bate frisca cu zahar dupa gust si se pune deasupra. Se orneaza cu stafide si amestec de migdale si fistic. Eu am presarat deasupra si putin zahar brun. Se baga la cuptor, sub gril pentru 10 minute.

aluatul in forme

migdalele si fisticul

stafidele, cocosul si scortisoara

turnat si laptele, data viitoare pun putin mai mult

frisca si din nou migdale cu fistic, zahar brun

si dupa ce a stat la cuptor

 " sectiune "